Domeniul de care o să ne pese cu adevărat dacă roboții îl distrug

Tehnologia ne face viața mai ușoară. Avem SMS-uri care ne scapă de un drum la poștă, avem un ocean de informații la doar un click distanță. Filmele și serialele sunt online. Avem kindle-uri pe care să citim câte cărți vrem. Nu prea mai avem scuze să nu știm. Și, totuși, nu știm cum roboții ne vor schimba viețile.

Tehnologia s-a infiltrat în toate aspectele vieții noastre și așa a făcut-o și în artă. Dacă ne gândim la rolul unui artist, putem să zicem că, printre altele, acesta reprezintă și societatea din care face parte. Deci este normal ca, în ziua de azi, acesta să se folosească de tehnologiile apărute pentru a reliefa, prin propriul filtru, idealurile contemporane.

Există păreri pro și contra legate de efectele tehnologiei asupra artei. Unii susțin că arta contemporană se îndreaptă spre o criză, din cauză că „mașinăriile” sunt extrem de capabile. Astfel, artiștilor le va fi mult mai greu și vor trebui depună din ce în ce mai mult efort pentru a inova și a impresiona.

Pe de altă parte, dacă nu ar fi apărut tehnologia, arta nu ar fi evoluat atât de mult. Pictorii și sculptorii care foloseau în trecut vopseaua și cimentul au trecut la imprimante 3D, Photoshop, hardware și software pentru-și realiza lucrările. De asemenea, au apărut noi domenii artistice. De exemplu, la intersecția dintre artele plastice și cele vizuale au apărut designul și artele grafice, de care tehnologia e dependentă.

Nu cred că poți nega că tehnologia ne-a oferit multe privilegii, iar în domeniul artei a contribuit la realizarea unor lucrări la care acum ceva timp nici nu ai fi visat. Am căutat să văd cum computerele devin deja „artiste”, ca să vezi la ce să te aștepți.

Tobias Gremmler – artist inspirat de Kung Fu și ajutat de computere

Artistul german Tobias Gremmler s-a inspirat din mișcarea dinamică și filosofia Kung Fu pentru a reda mișcările artelor marțiale. Acesta s-a folosit de programul AutoCAD Civil 3D, care a randat o serie de animații, care ilustrează mișcările.

Figurile umane sunt minimalizate la secvențe simple de linii, lovituri și puncte, care se mișcă pe parcursul filmului. Apoi are loc trecerea de la minimal la multiform și siluetele se transformă în contururi și configurații, care exprimă metodele complicate ale artei Kung Fu.

Chad Knight – artistul care face un maraton de creații

Chad Knight este un artist 3D care creează artă digitală. Modul unic în care acesta abordează sculpturile digitale a fascinat oamenii de pe internet.

Acesta și-a impus provocarea de a face câte o piesă în fiecare zi, timp de un an. Prin lucrările sale acesta a dat naștere unei lumi fictive, plină de imposibilități frumoase.

Dali e ca „acasă” în lumea virtuală

La muzeul Dali din Florida poți experimenta cu ajutorul VR-ului (realitate virtuală) pictura lui Dali “Archaeological Reminiscence of Millet’s Angelus”. Astfel, poți vedea cu alți ochi lumea marelui artist suprarealist. Orice fan Dali cred că ar fi mai mult decât încântat să se poată aventura în turnurile din pictură și să privească, din ele, universul imaginar al artistului.

Fluidic e o sculptură în mișcare

Fluidic este o instalație care îmbină proiecțiile laser cu un „nor” dinamic de puncte. Norul, care pare că plutește deasupra unui iaz de apă este format din 12.000 de sfere translucide. Datorită unui algoritm complex, sferele sunt aranjate în nor într-un mod aparent aleatoriu.

Această lucrare se transformă într-o experiență de artă vibrantă prin interacțiunile spectatorilor. Sculptura se mișcă, reacționează și se adaptează în funcție de acțiunile tale.

Loving Vincent e filmul pictat în timp ce te uiți la el

Loving Vincent este un film despre viața lui Vincent van Gogh, care va apărea în luna aprilie. Acesta nu este, însă un film obișnuit. Peste 100 de artiști din toată lumea au creat 65.000 de picturi pentru a realiza animația.

Producătorii filmului consideră că oamenii sunt saturați de ceea ce este în media și le-ar plăcea să vadă ceva original. Loving Vincent este prima animație de acest gen, concepută în totalitate din picturi.

Experimentul Microsoft  a transformat un computer într-un fel de „Rembrandt”

Ce ți-am arătat mai sus sunt oameni care folosesc computerele ca pe niște unelte în artă. Însă, ce se întâmplă atunci când un robot poate reproduce exact ce face un artist? În 2016, cei de la Microsoft au reușit, împreună cu echipe din muzeele olandeze Mauritshuis și Rembranthuis, să creeze o replică a unei picturi a lui Rembrandt.

Pictura poartă toate semnele clasice ale lui Rembrandt și a fost creată cu ajutorul unor algoritmi. Aceasta a fost proiectată de un calculator, mai apoi imprimată 3D.

Procesul a fost unul destul de elaborat. Cu ajutorul mai multor experți, 346 de tablouri semnate de marele pictor au fost scanate 3D. Apoi au fost analizate printr-un algoritm de învățare profundă. Subiectul a fost creat printr-un sistem software care a luat în vedere geometria, compoziția și materialele de pictură.

Odată ce tabloul a fost generat, a fost imprimat 3D cu ajutorul unei tehnici care a reușit să reproducă pictura în ulei.

Lucrarea finală e compusă din 148 de milioane de pixeli și „cântărește” 150 GB de date prelucrate. Ron Augustus de la Microsoft a declarat că proiectul reunește cele două pasiuni ale sale: modul în care companiile pot să crească eficient prin utilizarea tehnologiei și trecutul pe care îl are în istoria artei.

Roboți vs. Artiști e un război pe care nu credeam că îl vom vedea

Acum te poți întreba cum o să evolueze arta, în contextul în care cu ajutorul algoritmilor putem obține lucrări identice cu cele ale marilor pictori. Cum ar fi dacă am putea să cumpărăm cu bani mult mai puțini un Monet, un Magritte sau un Kandinsky? Poate oare arta să se devalorizeze din cauza roboților buni la toate?

Subiectul inteligenței artificiale fascinează și sperie în același timp. Iar inteligența artificială nu îl sperie doar pe nea Gelu de la cinci, care la masa de Crăciun a băut prea mult și a început să vorbească despre teoria conspirației și despre cum o să ne invadeze extratereștrii și o să ne facă sclavii lor. Sau pe bătrâna care strânge de ani buni grâu în pod, în timp ce așteaptă apocalipsa cu sufletul la gură.

Până și minți mai luminate precum cea a lui Stephen Hawking ne-au sfătuit să ne facem bagajul și să ne luăm tălpășița de pe Pământ. De Elon Musk nu mai vorbim, care deja face navete spațiale cu ajutorul cărora să ajungem pe Marte și să trăim fericiți până la adânci bătrâneți.

În domeniul artei, totuși, lucrurile nu sunt chiar atât de înfricoșătoare. Chiar dacă roboții au reușit și vor continua să facă replici ale marilor capodopere artistice, acest lucru nu îi va afecta pe artiști. La sfârșitul zilei, o pictură, de exemplu, nu reprezintă doar o tehnică genială și atât.

Arta de orice fel are, până la urmă, semnătura unui artist. Iar amprenta pe care acesta o lasă nu poate fi egalată sau reprodusă de niciun algoritm complex.

O pictură poartă cu ea emoția artistului, biografia acestuia și contextul istoric și social în care a fost realizată, elemente care contribuie la înțelegerea mai profundă a unei lucrări. Deci, mai simplu spus, de cele mai multe ori “povestea” din spatele unei opere este cea care merită toți banii.

Asta nu înseamnă, în niciun fel, că arta contemporană realizată cu ajutorul tehnologiei este cumva mai prejos de artele „convenționale”. Acestea nu au termen de comparație. Un pasaj din „Jocul cu mărgele de sticlă” a lui Hermann Hesse întărește acest argument. Autorul german spunea că dacă am compara aspectul incipient al jocului cu cel de mai târziu și de astăzi ar fi întocmai ca și cum am compara un manuscris cu note muzicale de dinainte de 1500 cu o partitură din secolul al 18-lea ori chiar cu una din secolul al 19-lea.

Cât despre roboți, ar trebui lăsați să le facă viața artiștilor mai ușoară în continuare și să îi ajute să-și exprime ideile prin intermediul tehnologiei. Până în momentul în care un robot o să reușească să reproducă ceva mai mult decât o tehnică perfectă, cred că putem să stăm relativ liniștiți și să ne bucurăm de privilegiul pe care inteligența artificială ni-l oferă.